CAPITOLUL I - IDENTITATEA PARTIDULUI

Partidul Naţional Civic (PNC) s-a înfiinţat din necesitatea ca voinţa societăţii civile să poată fi exercitată în viaţa politică pentru modernizarea şi prosperitatea României.

PNC este un partid de centru-dreapta, deschis tuturor cetatenilor romani care impartasesc valorile şi principiile creştin-democraţiei.

PNC urmăreşte realizarea numai de obiective politice pentru creerea unei societăţi moderne în România, bazată pe economia socială de piaţă şi pe principiile responsabilităţii, subsidiarităţii, solidarităţii şi justiţiei sociale.

PNC promovează valorile, tradiţiile şi interesele naţionale şi ale cetăţenilor, pluralismul politic, consolidarea sistemului democratic constituţional, întărirea securităţii naţionale şi a cetăţenilor, separarea puterilor în stat, independenţa justiţiei, respectarea legii, competiţia în societate, apărarea libertăţii, demnităţii şi drepturilor omului şi ale familiei, protecţia, garantarea, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, schimbul de valori economice şi culturale, accesul liber şi egal la educaţie, măsuri de protecţie a mediului ambiant.

Pentru realizarea obiectivelor sale, PNC este organizat şi funcţionează aplicând următoarele principii ale managementului calităţii totale:

1. România şi cetăţenii au prioritate absolută;
2. interesele României şi satisfacerea cetăţenilor sunt mai importante decât orice obiectiv;
3. interesele României şi satisfacerea cetăţenilor sunt realizate prin procese continui;
4. strategia pe termen lung este preferabila orientarii pe termen scurt ;
5. implicarea întregului partid şi a societăţi civice este esentiala.
6. munca în echipa şi cooperarea sunt esentiale
7. activităţile partidului şi îndeplinirea obiectivelor sale, sunt evaluate de entităţi independente, integre şi imparţiale constituite de societatea civilă.
8. rezultatele acestei evaluări vor sta la baza programelor şi măsurilor viitoare de îmbunătăţire a activităţilor şi obiectivelor partidului.

CAPITOLUL II - VALORILE SI PRINCIPIILE PARTIDULUI

Definirea valorilor fundamentale este parte a programului politic pentru înţelegerea principiilor, doctrinei, obiectivelor şi direcţiilor partidului.

2.1. Conceptul de fiinţă omenească

1. PNC afirmă demnitatea inalienabilă a fiecărei fiinţe omeneşti, de la început şi în toate fazele existenţei sale şi consideră omul drept subiectul, nu obiectul istoriei. PNC consideră fiecare femeie şi fiecare bărbat drept o fiinţă umană unică, drept o persoană de neînlocuit, total ireductibilă, liberă prin natură şi deschisă transcendenţei. PNC afirmă că toate femeile şi toţi bărbaţii au aceeaşi demnitate naturală şi importanţă, şi deci sunt egali prin natura lor, având aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii.
2. PNC consideră că trebuie să existe un echilibru între tradiţie şi modernitate; în realitate, ele trebuind să se completează reciproc. Pe de o parte, PNC respectă instituţiile definitorii şi valorile istoriei româneşti şi europene, ca de altfel şi stabilitatea şi coeziunea societăţilor respective. Pe de altă parte, PNC se conduce după două concepte fundamentale aflate la rădăcinile modernităţii: Progresul, ideea că se poate şi trebuie să se acţioneze pentru un viitor mai bun printr-o transformare constantă, respectiv Iluminismul european, ideea că trebuie să se folosească raţiunea pentru eliberarea de dependenţa auto-indusă.
3. Deoarece oamenii sunt liberi, responsabili şi independenţi, ei participă la construirea şi îmbunătăţirea societăţii.
4. Libertatea este inerentă naturii umane. Altfel spus, fiecare persoană are dreptul şi datoria să fie pe deplin responsabilă pentru actele sale şi să asume o parte din responsabilitatea faţă de societate şi mediu.
5. Progresul este rezultatul unor încercări multiple de a obţine binele comun pe căi diferite, în urma unor încercări, greşeli şi dialog. Adevărul nu este automat accesibil omului, iar omul este prin natură supus greşelii. Prin urmare, PNC recunoaşte că este imposibil ca cineva să conceapă şi cu atât mai puţin să construiască, o societate perfectă, care să nu cunoască durerea sau conflictul. PNC respinge orice formă de totalitarism bazată pe o asemenea aspiraţie. Fiecare fiinţă umană este capabilă să aibă, să urmărească şi să-şi revizuiască propria concepţie despre bine. PNC, ca partid politic democratic tratează cu respect şi grijă egale oameni care au concepţii diferite despre bine, cu condiţia ca ele să fie exprimate în acord cu valorile toleranţei şi să fie democratice.
6. Gândirea şi acţiunea politică a PNC au la bază valori fundamentale, interdependente, la fel de importante şi universal aplicabile: libertatea şi responsabilitatea, egalitatea fundamentală, dreptatea, adevărul şi solidaritatea, ca de altfel şi subsidiaritatea. Considerăm aceste valori ca fiind universale şi nu doar specifice Occidentului, cu toate că au apărut din punct de vedere istoric în Occident şi s-au dezvoltat în dialog cu alte culturi. Faptul este îndeosebi valabil în cazul egalităţii dintre femei şi bărbaţi, al separării autorităţilor statale de instituţiile religioase, al separării puterilor în stat, al democraţiei şi al statului de drept.

1. Experienţa eliberării de sub comunism, a privării de drepturile individuale şi politice fundamentale, a luptei pentru libertate, cu riscul bunăstării personale sau chiar al vieţii, a consolidat ireversibil angajamentul întreagii societăţi româneşti în favoarea libertăţii omului şi respingerea hotărâtă a regimurilor totalitare şi autoritare. Chiar şi după atâtea eforturi de implementare şi susţinere a valorilor democratice depuse de societatea civilă lupta pentru democraţie nu trebuie să se atenueze din cauza unor tradiţii autocratice încetăţenite şi persistente sau din cauza unei conformări mimate la standardele europene ale succesorilor fostelor partide comuniste.
2. PNC crede că libertatea autentică însemnă autonomie şi responsabilitate, iar nu independenţă iresponsabilă. Dreptate şi solidaritate adevărată nu pot exista decât dacă existenţa libertăţii este acceptată de toţi drept o premisă esenţială.
3. În conformitate cu acest concept, fiecare are partea sa de responsabilitate faţă de integritatea societăţii. Persoane, grupuri, comunităţi, popoare, naţiuni şi state răspund, prin urmare, pentru acţiunile lor în faţa fiecărei fiinţe umane în viaţă sau viitoare, toate fiind părţi unice ale societăţii.
4. Din acest motiv, PNC caută să facă în aşa fel încât fiecare să se bucure, în viaţa de zi cu zi, de drepturile inalienabile recunoscute ca aparţinând tuturor. Se Includ aici atât dreptul de a dezvolta şi folosi pe deplin darurile, talentele şi capacităţile proprii, cât şi obligaţia de a le pune pe acestea în serviciul comunităţii şi de a căuta mereu să se aplice valorile dreptăţii şi solidarităţii în relaţiile cu ceilalţi.
5. Autorităţile îşi trag legitimitatea din obligaţia de a asigura condiţiile potrivite dezvoltării personale a fiecăruia, atât la nivel individual cât şi la nivel colectiv. Orice autoritate, fie ea publică sau privată, indiferent la ce nivel operează, trebuie prin urmare să protejeze interesul general şi binele comun al societăţii, acordând în toate împrejurările o atenţie specială celor mai săraci şi celor mai vulnerabili.
6. Binele comun nu trebuie confundat cu suma unor interese personale. Totuşi, aceste interese trebuie întotdeauna să fie compatibile cu respectul cuvenit drepturilor fiecărei persoane: individuale, civile şi politice, economice şi sociale, religioase, culturale şi colective.
7. Dreptul la auto-determinare al oamenilor şi liberul exerciţiu al drepturilor lor legitime nu pot fi invocate pentru a împiedica pe cineva să exercite şi să se bucure de drepturile sale fundamentale sau pentru a îndrepta oamenii pe un drum al violenţei.
8. Acest respect pentru libertatea şi egalitatea celorlalţi trebuie, în opinia PNC, să fie recunoscut şi în modul în care tratăm, discutăm şi comunicăm unii cu alţii, îndeosebi în dezbaterile publice, indiferent de opinia şi convingerile celorlalţi, ca de altfel şi în modul în care ne referim la alte grupuri, la convingerile lor, la alte minorităţi şi instituţii.
9. PNC consideră că e necesar să se respecte dreptul la obiecţia de conştiinţă.

1. Toate fiinţele omeneşti au drepturi egale deoarece sunt înzestrate cu aceeaşi demnitate bazată pe natura umană. în relaţie cu alţii, prin urmare, libertatea fiecărei persoane este limitată de un respect pentru libertatea şi demnitatea celuilalt care decurge din recunoaşterea acestei egalităţi fundamentale. în pofida diferenţelor în termeni de daruri, talente şi capacităţi, fiecare persoană trebuie să poată să se dezvolte în libertate şi egalitate, indiferent de origine, sex, vârstă, rasă, orientare sexuală, naţionalitate, religie, convingeri, statut social sau sănătate.

1. Din conceptul de dreptate decurge faptul că criteriile necesare pentru ca indivizii şi comunităţile lor să-şi exercite libertatea trebuie garantate mereu. Este caracteristic dreptăţii să atribuie fiecărui individ cele ce i se cuvin şi să militeze activ pentru o mai mare egalitate a şanselor şi pentru o viaţă în societate bazată pe respect reciproc. Este de responsabilitatea statului, a partenerilor sociali şi a societăţii civile să asigure dreptatea civilă, cu ajutorul legilor, parteneriatelor şi participării la toate nivelurile - privat, naţional şi internaţional.
2. Una dintre faţetele dreptăţii este respectul pentru lege şi aplicarea sa imparţială. Cetăţenii trebuie să fie egali în faţa legii. Legile evoluează constant, în ritm cu dinamica civilizaţiei şi cu progresul tehnic, dar trebuie să respecte întotdeauna demnitatea umană şi drepturile omului şi trebuie să fie acceptate în mod liber de oameni şi de comunităţile lor.
3. Legile trebuie să evolueze în acord cu respectul universal pentru drepturile fundamentale şi de netăgăduit ale omului, aşa cum au fost ele definite de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948, de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale din 1950 şi de Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene confirmată de Tratatul de la Lisabona din 2009. Dreptatea nu poate fi arbitrară sau confundată cu dictatura majorităţii. Cere respect pentru minoritate, căreia nicio majoritate nu poate să-i refuze exerciţiul liber al drepturilor sale şi cere renunţarea la impunerea unor măsuri şi politici incompatibile cu drepturile elementare ale omului.

1. Dreptatea şi solidaritatea sunt indisolubil legate. De vreme ce orice i se întâmplă unei persoane are repercusiuni asupra altora, solidaritatea înseamnă conştientizarea interdependenţei şi inter-relaţionării dintre oameni, înseamnă acţiuni practice, împărtăşire, ajutor efectiv, drepturi şi obligaţii în relaţie cu indivizii şi cu comunităţile lor.
2. Solidaritatea este o responsabilitate comună: cel puternic trebuie să-i ajute pe cei aflaţi la nevoie care, la rândul lor, trebuie să depună eforturi pentru a-şi îmbunătăţi situaţia în acord cu capacităţile lor.
3. Solidaritatea nu este doar orizontală, între fiinţe umane de toate vârstele şi din toate locurile, ci şi verticală, cu referire la interesul legitim al generaţiilor viitoare şi la respectul pentru societatea creată.
4. Solidaritatea începe acasă, în familie, şi este indispensabilă binelui comun al comunităţilor, naţiunilor şi al societăţii ca întreg. Principiul subsidiarităţii presupune ca solidaritatea să fie mereu echilibrată cu ajutorul conceptelor de responsabilitate individuală şi auto-realizare. în epoca globalizării, solidaritatea şi respingerea lăcomiei este expresia recunoaşterii Binelui Comun universal.

1. PNC se opunem exploatării iraţionale şi nedrepte a naturii, fără respect pentru potenţialul limitat de auto-regenerare al acesteia. Concepţia PNC despre om impune o gestiune responsabilă a resurselor pământului, în încercarea de a satisface nevoile juste ale tuturor şi de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă şi calitatea vieţii fiecăruia, asigurând în acelaşi timp dezvoltarea durabilă necesară protejării interesului legitim al generaţiilor viitoare. Aceasta implică abţinerea de la acele practici şi politici ale căror consecinţe nu pot fi prevăzute, conform principiului precauţiei. PNC încurajează dezvoltarea de noi tehnologii, cercetarea şi inovarea, de vreme ce ele sunt cheia dezvoltării durabile.
2. Prin urmare, PNC militează pentru asumarea pe deplin a responsabilităţii personale, naţionale şi europeane atunci când se abordează problema schimbării climatice şi trebuie să se acţioneze la toate nivelele pentru a limita efectele acestei deteriorări şi pentru ca societatea să se adapteze la consecinţele sale.
3. Standarde sociale şi de mediu creează premizele unor condiţii bune de viaţă. PNC crede în buna judecată a oamenilor. Legile trebuie să creeze cadrul potrivit deciziilor informate şi raţionale.

1. PNC consideră că democraţia este o condiţie esenţială pentru vieţile fiinţelor omeneşti ca cetăţeni şi pentru o societate prosperă. Democraţia este întotdeauna bazată pe statul de drept, pe separarea puterilor şi pe alegeri libere. Participarea cetăţenilor în viaţa publică şi la luarea deciziilor care privesc pe toată lumea reprezintă un element fundamental al democraţiei. PNC consideră participarea cetăţenilor la toate nivelurile decizionale ca fiind un mijloc indispensabil de a construi o democraţiei adevărată.
2. Principiul subsidiarităţii înseamnă că puterea trebuie exercitată la nivelul unde este atât cel mai eficientă cât şi cel mai aproape de cetăţeni, cu condiţia ca ea să poată fie efectiv exercitată la acel nivel. Politicile, măsurile şi cadrele legislative cele mai eficiente la nivel naţional trebuie transferate Guvernului, în vreme ce sarcini care pot fi rezolvate într-un mod potrivit la un nivel mai mic nu trebuie transferate la un nivel superior. Organismele de la nivelurile "superioare" ale societăţii (avand varful piramidei Guvernul) au obligaţia de a le ajuta pe cele de la nivelurile " inferioare" şi de a le suplini dacă şi cît este necesar. Toate nivelurile de administraţie trebuie să coopereze transparent pentru îndeplinirea acestor sarcini.
3. Limitele impuse de principiul subsidiarităţii contribuie de asemenea la o separare specifică a puterilor, împiedicând concentrarea lor. Se are în vedere un sistem puternic de jos în sus, bazat pe participarea indivizilor responsabilizaţi şi cu putere de decizie, a familiilor şi a organizaţiilor lor, a comunităţilor locale, a oraşelor şi judeţelor până la nivel naţional.
4. Dacă guvernele încalcă drepturi fundamentale ale omului, PNC are responsabilitatea să ia măsuri de protecţie în baza legilor aplicabile, a tratatelor, convenţiilor, acordurilor şi a altor texte la care România a aderat şi chiar are obligaţia de a interveni, folosind mijloace din ce în ce mai severe dar proporţionale pentru a stopa încălcările.

1. Valorile PNC trebuie să orienteze ordinea politică, precum şi sfera economică, socială şi culturală.
2. Dezvoltarea economică, bazată pe contribuţiile tuturor, nu poate duce la bunăstare şi pace decât dacă rezultatele sale sunt împărţite, cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă şi dezvoltarea fiecărei persoane în parte. PNC este adept al economiei de piaţă socială şi trebuie să sprijine şi să dezvolte sisteme sustenabile de solidaritate şi responsabilitate.
3. Este necesar ca PNC să rămână vigilent cu privire la pericolul ca folosirea greşită a puterii economice să inhibeze libertatea şi să cauzeze inegalitate sau nedreptate. Este deci important ca PNC să ocrotească competiţia dintre forţele pieţei, precum şi să promoveze solidaritatea şi dreptatea socială.
4. Subsidiaritatea se exprimă nu doar vertical în sistemul politic, ci şi orizontal în societate, pe baza premisei că societatea poate fi construită în libertate. Autorităţile publice trebuie, aşadar, să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale, să recunoască şi să sprijine autonomia relativă a grupurilor sociale şi să nu se substituie iniţiativei private decât dacă cea din urmă este slabă sau inexistentă. în acelaşi spirit, PNC încurajează o societate civilă activă prin activitatea organizaţiilor non-guvernamentale şi prin crearea de asociaţii. PNC crede de asemenea că guvernul trebuie să încurajeze relaţii directe cu asociaţii de producători, consumatori, sindicate, camere de comerţ şi alţi actori economici şi sociali.

1. Conceptul de economie socială de piaţă s-a dezvoltat în ceasul de cumpănă al Europei, în anii ’30 şi ’40 ai secolului XX, ca un antidot la criză, totalitarism şi război. S-a bazat pe concepte şi politici dezvoltate în secolul al XIX-lea şi în primele decenii de după de organizaţii societale şi biserici. Economia socială de piaţă este, mai presus de orice, un concept politic profund menit să protejeze libertatea umană prin conservarea şi dezvoltarea pieţei. şi-a găsit expresia cea mai clară în politicile creştin-democraţilor din primele decenii postbelice ale Europei şi reprezintă un principiu fundamental al familiei partidelor politice populare sau crestin democrate de centru-dreapta. Reprezintă o ordine politică şi socială, ancorată în tratate, care reconciliază libertatea personală, drepturile de proprietate individuală şi competiţia liberă şi de piaţă cu drepturile sociale, interesul public şi dezvoltarea durabilă.Această ordine trebuie să pună accentul pe etica muncii şi a antreprenoriatului, care permite fiecăruia să-şi câştige propria existenţă. PNC este în favoarea unu dialog social puternic şi recunoaşte rolul important al partenerilor sociali.
2. Membrii cei mai slabi ai societăţii noastre merită solidaritate atâta vreme cât nu pot să se întreţină singuri. Totuşi, această politică nu trebuie să fie niciodată în contradicţie cu principiul fundamental al responsabilităţii personale într-un mediu competitiv de piaţă. După experienţa unei severe crize mondiale financiare şi economice, promovarea şi întărirea principiilor economiei sociale de piaţă la un nivel european şi global într-o economie globală conectată mai mult decât oricând trebuie să fie prioritatea PNC. Pieţele trebuie să funcţioneze pe cât de liber posibil, iar practicile incorecte şi măsurile protecţioniste îndreptate împotriva competiţiei libere şi a liberului schimb trebuie înlăturate.
3. O economie socială de piaţă la nivel naţional, european şi mondial trebuie să se bazeze pe principiul dezvoltării durabile, respectând aşadar mediul înconjurător. Aceasta implică acordarea unei atenţii şi mai mari surselor de energie regenerabilă, renunţarea la producţia energetică nesustenabilă, eficienţa energetică, protejarea biodiversităţii, protejarea şi regenerarea resurselor naturale (apă, aer şi pământ). Aceasta presupune, de asemenea, sprijinirea factorilor care sporesc calitatea vieţii cetăţenilor de către creşterea economică.

1. PNC, reafirmă legătura care există între valorile creştine bazate pe Evanghelie şi pe moştenirea culturală creştină şi idealurile democratice ale libertăţii, egalităţii fundamentale dintre toate fiinţele omeneşti, dreptate socială şi solidaritate. în acelaşi timp, PNC subliniiază separaţia dintre biserică şi stat şi nevoia de a distinge între rolurile bisericii şi al statului în societate, ca de altfel şi între religie şi politică. Evanghelia nu este o platformă politică. Distincţia de mai sus nu trebuie însă să justifice niciodată excluderea bisericilor din sfera publică sau să ducă la devalorizarea nevoii unui dialog constant şi al interacţiunii dintre sfera religioasă şi cea politică. Acest dialog trebuie întărit. PNC salută Articolul 17 al Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene şi îl consideră un instrument cheie atunci când, de pildă, este abordată chestiunea persecutării creştinilor sau a altor grupuri religioase în lume. Libertatea religiei, inclusiv dreptul la convertire sau la a nu avea vreo religie, se află pe acelaşi nivel cu celelalte drepturi umane fundamentale.
2. Recunoscând rădăcinile creştine ale civilizaţiei noastre şi Iluminismul ca surse de inspiraţie, PNC doreste să se poziţioneze ca un partid al valorilor fără constrângeri confesionale. Afirmaţia este valabilă atât pentru cei dintre cei care cred în Dumnezeu ca sursă a adevărului, dreptăţii, binelui şi a frumosului şi care cred că umanitatea are menirea de a contribui la munca lui Dumnezeu, adică la creaţie şi la libertate, cât şi pentru cei care nu împărtăşesc această credinţă dar care respectă aceleaşi valori universale cărora le atribuie alte surse.
3. Dacă respinge, uită, neglijează sau diluează valorile sale, PNC nu va fi nimic altceva decât un instrument al puterii, fără suflet sau viitor, care pierde natura universală şi originală a mesajului său, care are la bază aprecierea globală a complexităţii ireductibile a fiecărei fiinţe omeneşti şi a vieţii în societate.

CAPITOLUL III - OBIECTIVELE SI DIRECTIILE STRATEGICE

3.1 OBIECTIVELE STRATEGICE

Conform intereselor societăţii civile, PNC îşi propune, următoarele obiective politice prioritare:

1. modernizarea şi prosperitatea României ca un stat de drept, pentru ca fiecare cetăţean să se bucure de libertate şi de bunăstare;
2. respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale a României, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale;
3. respectarea angajamentelor asumate ca ţară membră UE şi NATO;
4. participarea activă şi consolidarea statutului de membru al României în Uniunea Europeană, în condiţiile promovării intereselor ţării şi cetăţenilor ei şi de întărire a măsurilor de păstrare şi promovare a istoriei, limbii, culturii, artelor, religiei şi tradiţiilor româneşti pentru afirmarea identităţii naţionale;
5. consolidarea şi dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA ;
6. reîntregirea neamului românesc prin unirea cu Republica Moldova conform cu principiile fundamentale ale democraţiei;
7. garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
8. promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat şi pluralismul politic;
9. promovarea şi asigurarea independenţei justiţiei şi introducerea curţii cu juraţi;
10. aplicarea legii şi a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic şi al asigurării coeziunii economice şi sociale;
11. asigurarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii depline a presei prin eliminarea oricărui control din partea autorităţilor publice şi a reprezentanţilor acestora;
12. asigurarea egalităţii în faţa legii a tuturor cetăţenilor, consolidarea democraţiei şi încurajarea participării cetăţenilor la viaţa publică şi la întărirea controlului public asupra statului;
13. încurajarea dezbaterii şi a schimbului de idei, atât în interiorul, cât şi în exteriorul partidului;
14. garantarea, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, restrângerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietăţii publice;
15. stimularea liberei iniţiative şi promovarea unui mediu de afaceri concurenţial şi competitive şi eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulaţie a capitalurilor, a serviciilor, a produselor şi a persoanelor;
16. reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie şi pe respectarea principiului subsidiarităţii;
17. reducerea birocraţiei, a legislaţiei şi a fiscalităţii;
18. apărarea şi întărirea autonomiei locale prin promovarea şi asigurarea principiilor democraţiei şi ale descentralizării puterii;
19. asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la educaţie, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a cercetării, educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică;
20. combaterea tuturor formelor de discriminare, precum cea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, sex, convingeri sau apartenenţă la o categorie defavorizată;
21. combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului;
22. susţinerea şi educarea tinerei generaţii în spiritual democraţiei, al moralei creştin-democrate, al valorilor europene şi naţionale;
23. sustinerea relevanţei şi utilităţii sociale precum şi a principiilor dezvoltării durabile în fundamentarea tuturor deciziilor de dezvoltare economico-socială a ţării;
24. eradicarea şomajului prin creerea de locuri de muncă pentru întreaga populaţie activă a ţării; asigurarea securităţii cetăţenilor împotriva actelor antisociale sau violenţei;
25. interzicerea comercializării alimentelor conţinând substanţe toxice gen E-uri, pesticide, erbicide etc sau patologice ori produse din culturi modificate genetic sau din animale crescute pe bază de stimulatori de sinteză;
26. asigurarea unei asistenţe sanitare preventive eficiente şi dezvoltarea unui sistem modern de investigare şi tratare pentru toţi cetăţenii, în mod gratui ;
27. asigurarea gratuită a hranei şi medicamentelor pentru cetăţenii ce au un nivel de trai sub limita sărăciei;
28. asigurarea unei locuinţe sociale pentru cei care nu pot să şi-o asigure;
29. protecţia mediului ambiant.

1. consultarea, cooperarea şi comunicarea cu cetăţenii, cu structurile societăţii civile, cu partidele politice democratice, reprezentanţii cultelor, sindicatele, organizaţiile neguvernamentale, cu structurile societăţii civile şi cu mediul de afaceri în toate problemele de interes major;
2. elaborarea de proiecte de politici publice, programe şi legislaţie în domeniile social, economic, militar, protecţia mediului, cultural şi politic;
3. participarea la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europene;
4. reprezentarea în Parlamentul României şi în Parlamentul European;
5. formarea Guvernului sau participarea la coaliţii guvernamentale;
6. reprezentarea în organismele administraţiei publice, la toate nivelele;
7. editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale proprii;
8. încurajarea constituirii de asociaţii, fundaţii şi cluburi liberale;
9. acţiuni de formare în politică şi administraţie;
10. manifestaţii politice;

3.2 DIRECTII STRATEGICE

Secolul XXI oferă nu doar oportunităţi noi majore, ci ridică şi provocări şi ameninţări. Globalizarea şi integrarea europeană cer răspunsuri nuanţate, dar răspunsul României trebuie sa fie puternic şi coerent. Uriaşele schimburi de putere în domeniul economic şi în geopolitică necesită eforturi noi de inovare şi competenţă bazate pe valori şi pe o viziune şi strategii pe termen lung. Evoluţia demografică, schimbarea climatică, ameninţările la adresa securităţii alimentare, diminuarea biodiversităţii şi noi penurii fac inevitabile transformări mult mai profunde.

PNC crede că evoluţiile mondiale şi europene din ultimele decenii au confirmat principiile fundamentale ale economiei sociale de piaţă, ca de altfel şi nevoia de a o dezvolta pe viitor spre a-i menţine competitivitatea.

1. În prezent societatea este confruntaţă cu o schimbare dramatică la nivelul relaţiilor de putere peste tot în lume şi cu apariţia unui nou peisaj global. Aceste transformări merg mână în mână cu schimbări demografice şi economice consistente. Sfârşitul Războiului Rece şi lupta încununată de succes împotriva sărăciei şi a subdezvoltării în multe ţări creează noi posibilităţi de cooperare internaţională paşnică şi de întărire a guvernanţei mondiale. Pe de altă parte însă, noi ameninţări apar, ameninţări care izvorăsc din insecurităţi regionale, state eşuate, căutarea de resurse naturale, dispute teritoriale nesoluţionate, terorism şi arme noi şi vechi de distrugere în masă aflate în mâna unor actori statali şi non-statali. Aceste oportunităţi şi ameninţări în domeniul politicilor internaţionale şi externe vor necesita un răspuns perspicace, decis, puternic şi creativ din partea României. Ele oferă o nouă justificare pentru continuarea şi intensificarea procesului de integrare europeană şi dezvoltarea paterneriatului cu SUA.
2. Globalizarea şi societatea informaţiei sporesc riscurile de dependenţă şi contagiune în rândul ţărilor şi al regiunilor economice şi pot, prin urmare, să ducă la rezultate economice negative mult mai repede decât în trecut. Globalizarea şi interdependenţa în creştere au creat de asemenea ameninţări iminente şi mari oportunităţi pentru economia românească. Creşterea puterii de cumpărare în multe părţi ale lumii şi extinderea comerţului mondial au conferit noi şanse exportului românesc de bunuri şi servicii, în vreme ce diviziunea muncii la nivel mondial a diminuat costul multor produse de bază pentru consumatorii români. Milioane de noi locuri de muncă au fost create. Pe de altă parte, aceeaşi nouă diviziune socială a muncii a cauzat pierderi serioase de locuri de muncă în România. Mai mult, competitivitatea globală este contestată pe o scală fără precedent, în special în privinţa structurii demografice, a educaţiei, cercetării, a modelelor de dezvoltare şi a lipsei mobilităţii geografice. Cel mai grav însă, a devenit dureros de limpede că modelele actuale ale cheltuielilor publice şi private excesive bazate pe creditare şi împrumut sunt nesustenabile nu numai în perspectiva generaţiilor viitoare, dar şi pe termen scurt. Crearea euro a ridicat economiile statelor participante şi este deci ireversibilă sau reversibilă dar numai cu consecinţe dramatice şi incontrolabile. PNC se confruntă aşadar cu o triplă provocare, cea a unei reforme şi modernizări intense şi largi ale economiei ca adaptare la exigenţele competiţiei mondiale, pe de o parte, reechilibrarea veniturilor publice şi private cu cheltuielile fără a provoca o cădere economică şi un şomaj de masă, pe de altă parte, şi, în fine, demararea unor reforme instituţionale esenţiale pentru păstrarea unei monede stabile şi trecerea la euro.
   Modernizarea şi prosperitatea României în faţa acestor provocări va necesita viziune şi expertiză.
3. Revoluţia industrială, creşterea populaţiei, capacităţile tehnologice şi, îndeosebi, creşterea uriaşă a producţiei şi a consumului se confruntă cu limitele capacităţii de producţie şi de absorbţie a mediului şi s-au depăşit, în unele cazuri, capacitatea.
   Reechilibrarea acestei balanţe reprezintă, nici mai mult nici mai puţin, o problemă de supravieţuire a umanităţii şi o provocare majoră pentru generaţia prezentă şi pentru cele viitoare. în plus, economiile resimt deja constrângerile diminuării viitoare a unor resurse, cu precădere în domeniul energetic. Schimbări radicale ale modelelor de producţie şi consum sunt inevitabile iar încălzirea globală le va face şi mai urgente. Pe de altă parte, tehnologiile existente şi dezvoltarea unora noi pot nu numai să creeze alternative la tendinţele nesustenabile din economiile şi stilurile de viaţă, ci şi să ofere perspective noi promiţătoare de schimbare, inovare, angajare în câmpul muncii şi creştere. Ecologizarea economiilor oferă şanse - la nivel naţional, regional şi global - pentru noi afaceri şi pentru soluţii îndrăzneţe la problema diminuării resurselor. Ea poate reprezenta o nouă sursă de venit atât pentru societăţile moderne cât şi pentru societăţile mai puţin dezvoltate. Această a treia provocare majoră creează în acelaşi timp un nou teren indispensabil cooperării: schimbările climatice solicită soluţii care depăşesc graniţele naţionale. Se impune o abordare globală, în care sprijinirea publică puternică a viziunilor şi intereselor Românieii nu va fi efectivă în lipsa unor politici şi practici puternice, unite şi de perspectivă.

1. Ieşită din comunism, după o perioadă de tranziţie plină de contradicţii, convulsii, pierderi şi sacrificii pe toate planurile, deşi s-a integrat în structurile euro-atlantice NATO şi UE, societatea românească nu si-a regăsit calea spre normalitate şi progres fiind confruntată de o gravă criză politică şi morală de încredere a societăţii civile în partidele politice şi în instituţiile statului afectate grav de corupţie, incompetenţă, abuzuri, sfidarea legilor, lipsă de autoritate şi lipsă de viziune şi strategie în conducere şi administraţiel. Aceste aspecte grave din societate au generat pierderi umane, materiale şi financiare imense care s-au reflectat în suferinţă, sărăcie, mizerie, şomaj, insecuritate sanitară şi alimentară, crime, prostituţie, droguri, lipsa unei perspective de integrare în societate, nemulţumire şi revolte ale cetăţenilor.
2. În plus, aceaste grave deficienţe ale instituţiilor statului au adus România la statutul de colonie din care se exportă masiv materii prime şi se importă produse finite, au favorizat falimentarea multor unităţi economice rentabile ale statului, au pierdut o flotă maritimă întreagă, au închis spitale vitale pentru populaţie, au favorizat ca evaziunea fiscală să aibă cote alarmante, au favorizat menţinerea unei infrastructuri insuficiente şi deteriorate pentru transporturi în condiţiile unui trafic mult crescut, au făcut ca rata şomajului să fie îngrijorătoare, au determinat migrarea masivă a aproape un sfert din populaţia ţării în care se regăsesc cei mai buni specialişti şi meseriaşi.
3. Se constată în mod evident existenta unui grav decalaj intre valorile europene in raport cu ansamblul institutiilor formale ale societătii. Instabilitatea legislativa, redundanta si incoerenta legilor au creat si creaza in continuare insecuritate juridica, diluarea valorii legii si, pe cale de consecinta, scaderea respectului fata de lege, neîncrederea investitorilor străini.
4. De aceea, PNC propune cetatenilor schimbarea radicală a acestei situaţii printr-un proces deschis de dezbatere si consultare publica, care sa clarifice temeiul institutional al drepturilor şi obligaţiilor cetatenilor, al principiilor de organizare ale statului si al relatiei contractuale dintre cetateni si stat.

1. România este un spaţiu al culturii, raţiunii, progresului, cunoaşterii şi artelor. Prin urmare, PNC militează pentru consolidarea unei structuri a societăţii în care să-şi găsească locul familiile, comunităţile locale, asociaţiile cetăţeneşti, regiunile şi minorităţile. PNC acordă o mare atenţie responsabilităţii personale a cetăţenilor, echilibrului dintre iniţiativele comerciale şi cele non-profit, incluzând activităţile culturale şi dintre angajamentul remunerat şi voluntar. Politicile publice trebuie să sprijine aceasta.
2. Dezvoltarea unui sentiment puternic de identitate naţională, condiţie indispensabilă pentru o Românie dinamică, trebuie să aibă la bază diversitatea socială, cultura, limba, religia şi spiritul poporului român. dă.
3. Este nevoie, în egală măsură, de protejarea şi promovarea limbilor oficiale locale şi regionale şi a dreptului la educaţie în limba maternă într-un număr potrivit de şcoli, pe de o parte, şi, pe de altă parte, de educaţie multilingvă, care să le permită cetăţenilor români să comunice uşor unii cu alţii şi în Europa.
4. Este necesară protejarea şi încurajarea valorilor detaşate de interese pur comerciale, precum şi dezvoltarea formelor de exprimare culturală contemporane în zona media, inclusiv a noilor media, a planificării arhitecturale şi spaţiale, a artelor, literaturii şi a conservării moştenirii culturale naţionale, ca de altfel şi îmbogăţirea acesteia din urmă prin promovarea schimburilor culturale şi a mobilităţii.

1. După cum este prevăzut la Articolul 16 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, familia este unitatea de grup naturală şi fundamentală a societăţii şi este îndreptăţită la protecţie din partea statului şi a societăţii. Familia este de neînlocuit ca instituţie majoră în care dragostea şi bunătatea, simpatia şi solidaritatea umană sunt preţuite şi induse, unind astfel generaţii diferite. Este locul unde părinţii şi copiii asumă responsabilităţi şi practică solidaritatea unii faţă de ceilalţi. Familiile puternice sunt şi o premisă a unei dezvoltări demografice mai bune.
2. PNC este conştient de nevoia unui nou echilibru între munca plătită şi profesională, pe de o parte, şi îngrijirea familiei, pe de altă parte, pentru a întări solidaritatea dintre generaţii. în egală măsură, provocările demografice necesită o participare mai îndelungată în procesul muncii şi mai mult spaţiu pentru îngrijirea şi educaţia copiilor, atât sub forma asigurării facilităţilor de îngrijire pe timpul zilei şi a altor servicii sociale, cât şi sub forma unei organizări a muncii care să ţină cont de îmbinarea vieţii private cu viaţa profesională. Trebuie subliniat nevoia de a recunoaşte munca părinţilor ca educatori în cadrul politicilor sociale. PNC crede că politicile fiscale trebuie să sprijine familiile şi solidaritatea dintre generaţii.
3. PNC refuză să considere avortul ca o metodă de planificare familială. PNC promovează programe de sprijin şi iniţiative care să ajute părinţii şi familiile să se bucure de venirea pe lume a fiecărui copil, îndeosebi atunci când apar dificultăţi sau sarcini neprevăzute. Nici un fel de presiune socială nu trebuie exercitată asupra părinţilor care decid să accepte un copil cu handicap.
4. Faptul că speranţa de viaţă a cetăţenilor români este în creştere datorită progresului tehnologic şi medical şi a stilului mai sănătos de viaţă, reprezintă în sine o realizare pozitivă. Consecinţele pentru sistemul de pensii şi asigurări medicale trebuie însă şi ele luate în considerare. Raportul dintre populaţia angajată în câmpul muncii şi cea aflată la pensie este pe cale să devină mai precar. O productivitate mai mare poate rezolva doar parţial această situaţie, prin urmare perioada totală de muncă din decursul vieţii unei persoane trebuie sporită. Există o nevoie tot mai mare de a promova stiluri de viaţă mai sănătoase şi servicii medicale preventive. Faptul că oamenii sunt sănătoşi şi activi pentru o perioadă mai lungă de timp va avea un impact pozitiv asupra productivităţii şi a competitivităţii. în acelaşi timp, România trebuie să investească mai mult în educaţie şi pregătire, inclusiv în domeniul lingvistic, al mobilităţii muncii şi al antreprenoriatului pentru tineri.

1. Educaţia şi cunoaşterea sunt fundamentale pentru România, însă nu sunt pe deplin realizate. în anii din urmă, Romania se confruntă cu provocarea construirii unei economii şi a unei societăţi bazate pe cunoaştere. ţintele numite competitivitate şi potenţial ştiinţific au de înfruntat tendinţele de "exod al creierelor" şi crizele financiare. în acelaşi timp, educaţia reprezintă un element vital în procesul de transformare a individului într-un profesionist de succes şi în continuă dezvoltare.
2. Credem că educaţia şi pregătirea au devenit un stil de viaţă şi o resursă şi că noi, în Europa, nu am fost nicicând mai dependenţi de ele. într-o lume a schimbărilor rapide, tinerilor le incumbă responsabilitatea de a da contur viitorului Europei. O provocare şi mai mare este aceea de a le da posibilitatea unui start reuşit prin intermediul educaţiei.

1. Coeziunea, fie ea economică, socială sau teritorială, reprezintă una dintre trăsăturile caracteristice ale Romaniei. Ea reprezintă transpunerea în practică a principiului solidarităţii şi a convingerii că pacea socială nu este sustenabilă în condiţiile existenţei unui dezacord consistent sau a unor dezacorduri de durată. încurajarea coeziunii înseamnă aplanarea diviziunilori, sporirea gradului de cooperare, dar şi depăşirea diferenţelor din interiorul societăţii noastre, fie ele de clasă, etnice, de origine naţională sau vârstă. Coeziunea este astăzi puternic ameninţată de creşterea gradului de inegalitate şi sărăcie, adesea combinată cu creşterea ratei şomajului, îndeosebi în rândul tinerilor.
2. În prezent, provocările sunt în marea lor majoritate la nivel naţional, vizând oprirea apariţiei unei noi clase defavorizate. Coeziunea socială din cadrul societăţilor noastre este cel mai ameninţată atunci când şomajul, lipsa educaţiei şi categorii sărace se concentrează într-un cartier, fapt care duce, prea adesea, la o sărăcire a mediului de viaţă, la radicalizare, dependenţă de droguri, violenţă şi criminalitate. în plus, fenomene precum sărăcia celor care muncesc şi a bătrânilor necesită o atenţie sporită din partea guvernelor şi a partenerilor sociali. în principal, responsabilitatea cade în sarcina guvernului şi a autorităţilor locale, asistate de iniţiative ale societăţii civile şi de mişcări de auto- ajutorare. Se poate rezolva aceste probleme prin crearea de condiţii pentru angajare în câmpul muncii şi creştere economică şi prin combaterea crimei şi drogurilor.
3. A treia dimensiune a coeziunii, alături de cea economică şi de cea socială, este cea teritorială. Coeziunea teritorială susţine ameliorarea competitivităţii dintre localităţi, judeţe şi regiuni.
4. PNC intenţionează de asemenea să acorde mai multă atenţie problemei abandonului şcolar şi a lipsei de educaţie în rândul tinerei generaţii. Aici statul joacă un rol important şi trebuie, de pildă, să sprijine programe educaţionale, de mobilitate şi de formare continuă.
5. PNC promovează activ dreptul oamenilor la educaţie şi libertatea părinţilor de a alege în domeniul educaţiei.

1. Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai mare, în special la începutul şi la sfârşitul vieţii umane. Consecinţele morale ale deciziilor umane adaugă noi dimensiuni alegerilor politice, societale şi individuale. în egală măsură, noi posibilităţi de măsurare a implicaţiilor comportamentului şi a deciziilor oamenilor pentru generaţiile ce vor urma impun o punere în balanţă fără precedent a consecinţelor curente şi a celor viitoare.
2. PNC consideră că viaţa omenească trebuie protejată de la începutul său până la sfârşitul său natural. Intervenţiile genetice la începutul vieţii omeneşti trebuie restricţionate la intervenţiile menite să vindece boli. Crearea artificială şi selecţia de embrioni umani pentru scopuri ce ţin de cercetare sau de comercializare trebuie interzise în România. Publicitatea pentru avort şi eutanasie trebuie interzise.

1. Partidele politice sunt o instituţie indispensabilă pentru democraţia reprezentativă. Ele joacă un rol decisiv în reprezentarea intereselor generale, particulare şi difuze ale oamenilor, trăgând la răspundere instituţiile guvernante, integrând oamenii în procesul politic şi promovând idealurile democratice. Prin urmare, partidele politice trebuie să promoveze egalitatea dintre femei şi bărbaţi, ca de altfel şi diversitatea pe listele lor electorale şi în toate organismele lor interne. La nivel naţional, partidele politice trebuie să fie organizate şi trebuie să funcţioneze în conformitate cu regulile democraţiei interne. în plus, ele trebuie să rămână vigilente cu privire la ideologiile şi grupările care urmăresc să distrugă moştenirea cooperării politice paşnice şi a democraţiei realizate în România.
2. Partidele politice joacă un rol cheie în stabilirea legăturii dintre cetăţeni şi guverne. Democraţia reprezentativă este puntea dintre cetăţeni şi guverne. Ele sunt indispensabile în procesul de a-i aduce pe cetăţeni mai aproape unii de ceilalţi şi de a lega procesul european de luare a deciziilor de participarea "la firul ierbii". Pe baza unui amestec de contribuţii voluntare şi finanţare legală, aceste partide europene trebuie să aibă posibilitatea să efectueze propriile cercetări prin intermediul unor think-tank-uri, să organizeze campanii electorale naâionale şi să aibă acces la media.
3. Odată cu creşterea importanţei luării deciziilor la nivel naţional, integritatea, transparenţa şi independenţa factorilor de decizie şi a parlamentarilor trebuie controlată şi sporită. Contribuţiile financiare trebuie să fie, fără excepţie, transparente.
4. PNC însuşi se va angaja într-un proces de consolidare şi de câştigare a încrederii cetăţenilor prin dialog, prezenţă, transparenţă şi responsabilizare. PNC aspiră la o integrare mai pronunţată a membrilor şi organizaţiilor sale, realizată pe baza subsidiarităţii, vizând în acelaşi timp să atingă potenţialul maxim al procesului instituţional de luare a deciziilor la nivel naţional. în acelaşi timp, profitând de avantajele schimbărilor din vecinătatea României şi integrarea ei în UE, PNC trebuie să sprijine consolidarea acelor forţe politice din împrejurimi care îi împărtăşesc valorile de bază.
5. Doctrina şi programul politic al PNC sunt similare cu cele ale Partidului Popular European la care si-a propus să adere.

1. Romania trebuie să facă faţă noilor provocări şi să îşi realizeze obiectivele ambiţioase. Dezvoltările demografice şi îmbătrânirea populaţiilor noastre reprezintă oportunităţi şi provocări majore, cu implicaţii profunde pentru societăţile în care trăim. Romaniaa trebuie să garanteze reorganizarea societăţilor noastre pentru a reflecta nevoia de expresii practice ale solidarităţii între generaţii şi grija pentru cetăţenii noştri vârstnici, fără a aduce atingere drepturilor următoarelor generaţii. Aceasta trebuie să promoveze transferabilitatea drepturilor sociale şi bunăstarea unei populaţii îmbătrânite, permiţându-le să se bucure de vârsta pensionării ca de o perioadă a bunăstării, mai curând decât una dureroasă şi de izolare.
2. Bolile şi epidemiile, care nu se opresc în dreptul graniţelor naţionale, precum şi posibilele ameninţări voite la adresa sănătăţii (bioterorismul), constituie noi provocări la adresa sănătăţii publice. Româniaa trebuie să dezvolte asistenţa medicală naţională pentru a furniza cetăţenilor cel mai înalt nivel de protecţie cu putinţă.
3. PNC consideră că cetăţenii români au dreptul la standardele cele mai înalte posibile în modelul lor de viaţă şi la o protecţie eficientă a drepturilor lor de consumatori. La nivel naţional, reguli şi practici esenţiale în domeniul protecţiei consumatorilor trebuie convenite şi combinate cu obligativitatea aplicării uniforme a acestor reglementări. în vederea asigurării acestor drepturi este vitală garantarea difuzării informaţiilor accesibile şi relevante pentru a le permite consumatorilor să facă alegeri în deplină autonomie şi în cunoştinţă de cauză.
4. Romania este cunoscută în lume pentru produselor sale agricole care trebuie să fie utilizate în mai mare măsură la hrănirea populaţiei în detrimentul celor aduse din import. Trebuie să se amelioreze calitatea acestor produse în conformitate cu standarde stricte pentru producerea de hrană sigură şi sănătoasă. Siguranţa alimentelor, precum şi securitatea alimentară şi oferta stabilă şi sigură de produse sunt elemente indispensabile ale viziunii noastre privind o politică agricolă modernă. Totodată, politica agricolă naţională, va trebui reformată pentru încurajarea unui model agricol durabil, care să ia în considerare atât raritatea hranei, consecinţă a creşterii populaţiei şi a schimbărilor climatice, precum şi rolul economic al zonelor rurale.
5. Această reformă trebuie să ia în considerare nevoia recent înregistrată la nivel global şi atât de rapid crescândă de produse agricole (alimente şi nu numai) creată de sporirea populaţiei mondiale, de o modificare substanţială a modelelor nutriţionale (un consum mai mare de carne) şi folosirea combustibililor biologici. Totodată, va trebui să avem în vedere scăderea capacităţii de producţie agricolă în unele zone dinafara României, cauzată de schimbările climatice şi de insuficienţa apei. Din această perspectivă, dezvoltarea continuă şi adaptarea capacităţilor agricole ale României ar trebui relizate prin extinderea urgentă la întreaga suprafaţă necesară a sistemului de irigaţii, extinderea pe scară largă a culturilor ecologice, dezvoltarea puternică a producţiei de prelucrarea a produselor agricole primare, formarea şi integrarea unui număr apreciabil de oameni în aceste activităţi.
6. Statul se va implica direct în acest program şi folosind domeniile sale, va contribui decisiv in realizarea lui dacă mediul privat nu va putea să îl realizeze.
7. În vederea protejării drepturilor legale ale cetăţenilor, accesul la sistemul de justiţie trebuie să devină mai puţin costisitor şi trebuie simplificat, de asemenea, trebuie să devină mai rapid, fără a fi supraîncărcat. Prin urmare, trebuie promovate sisteme alternative de soluţionare a disputelor, precum arbitrajul sau medierea, care sunt mai rapide şi produc soluţii mai puţin oneroase fără a submina ordinea publică naţională. în acelaşi timp, este necesară creşterea eficienţei în soluţionarea disputelor transfrontaliere, prin intermediul sistemelor de asistenţă juridică ce există deja în toate statele membre. PNC este de asemenea în favoarea creării unui cadru comunitar pentru cooperarea poliţienească şi judiciară, care să respecte pe deplin principiul subsidiarităţii. O evaluare a tuturor sistemelor de aplicare a legii şi a sistemelor judiciare, precum şi schimburi de bune practici sunt esenţiale pentru întărirea acestei cooperări şi pentru a combate rapid şi eficient criminalitatea transnaţională.
8. Carta Drepturilor Fundamentale, care a fost incorporată legislaţiei naţionale, le oferă cetăţenilor protecţie suplimentară, chiar împotriva propriului stat. Aceasta îi priveşte pe cetăţeni în calitatea lor de consumatori, lucrători, pensionari, pacienţi, studenţi, funcţionari publici, dar şi ca "supuşi" ai statului, în raport cu administraţia naţională şi cu agenţii săi. PNC doreşte ca siguranţa cetăţenilor săi să fie asigurată în viaţa de zi cu zi prin furnizarea unei asistenţe medicale mai bune, hrană de foarte bună calitate, înalte standarde de mediu, o protecţie eficientă a drepturilor lor de consumatori şi o protecţie sigură împotriva actelor antisociale.

1. Minorităţile naţionale autohtone şi minorităţile tradiţionale sunt grupuri care au rezidat în aceeaşi zonă timp de generaţii în vreme ce frontierele naţionale s-au modificat. Drepturile lor şi eforturile depuse pentru a păstra tradiţii culturale distincte şi pentru a-şi vorbi limbile trebuie respectate şi încurajate de către stat, după cum minorităţile trebuie să respecte ordinea constituţională a României.
2. PNC crede că România va dezvolta gradual un set de standarde şi norme aliniate la cele comunitare constrângătoare din punct de vedere legal care să protejeze persoane şi comunităţi aparţinând minorităţilor, în paralel cu încurajarea luării unor măsuri pozitive şi a unor politici care să fie implementate cu scopul de a proteja persoane şi grupuri minoritare.
3. PNC va milita pentru ca minorităţile româneşti din alte state să se bucure de o legislaţie similară.

1. PNC sprijină aportul Comitetului Regiunilor ca adunare politică şi corp instituţional al Uniunii Europene apărând interesele regiunilor şi ale oraşelor. Tratatul de la Lisabona a consolidat rolul regiunilor şi al autorităţilor locale în Uniunea Europeană şi a întărit rolul instituţional al Comitetului Regiunilor în desfăşurarea procesului legislativ. PNC este în favoarea şi sprijină o poziţie puternică a regiunilor, considerându-le un element cheie în lupta vitală pentru reducerea deficitului democratic . Regiunile joacă un rol economic, social şi cultural important care depăşeşte de multe ori graniţele respectivelor state membre. PNC consideră că din multe puncte de vedere promovarea regiunilor şi a autorităţilor locale şi colaborarea lor reprezintă o plus-valoare în procesul integrării europene.
2. PNC consideră că regiunile din România trebuie să respecte de regulă delimitările provinciilor sale istorice.

1. Progresul recent înregistrat în tehnologiile informaţiei şi comunicării, în special în zona social media şi a internetului, a început să schimbe viaţa şi societăţile într-un mod fără precedent. Faptul a contribuit la apariţia unei societăţi civile globale şi a sporit capacitatea de creştere economică prin inovare şi dezvoltarea unei Pieţe Unice Digitale, pentru libertate de expresie şi pentru acces nestânjenit la informaţie. în acelaşi timp, au apărut noi ameninţări la adresa proprietăţii intelectuale, a intimităţii individuale şi a integrităţii personale. PNC militează pentru un echilibru rezonabil între libertatea individuală şi creativitatea maximă şi legislaţia menită să combată criminalitatea informatică şi orice abuz de tehnologie digitală, inclusiv încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, promovând totodată dezvoltarea de noi modele de afaceri în mediul informatic. Drepturile omului trebuie respectate şi pe internet, inclusiv dreptul individual la siguranţa datelor. Protejarea datelor personale pe internet poate fi încălcată doar în cazuri care presupun o activitate criminală.
2. Dezvoltarea tehnologică are un impact profund asupra procesului politic. în combinaţie cu evoluţiile societale, ea a dus la o accelerare fără precedent a transformărilor politice, la scăderea gradului de loialitate pe termen lung a votanţilor faţă de un partid şi, deci, la o volatilitate mai mare şi la imprevizibilitate, precum şi la slăbirea partidelor de anvergură. PNC va trebui să ţină cont de acest lucru şi să înveţe să folosească tot mai bine tehnologiile, fără să renunţe la comunicarea personală cu votanţii şi la aducerea politicii mai aproape de cetăţeni. Comunicarea trebuie să fie în ambele sensuri, urmând a fi facilitată îndeosebi posibilitatea de a comunica de la bază spre vârful ierarhiei de partid. în egală măsură, nimic nu poate înlocui democraţia electorală multipartinică bazată pe statul de drept. PNC îşi va încuraja membrii să folosească la maxim potenţialul internetului ca un instrument de deschidere a procesului politic şi de cointeresare a unor cetăţeni până atunci neimplicaţi. Social media au un rol important de jucat.

1. PNC rămânând credincios valorilor sale şi deschis schimbărilor, va face tot ce îi stă în puteri pentru a face faţă provocărilor prezentului şi pentru a găsi soluţii pentru a creea o Românie mai bună, modernă şi prosperă împreună cu societatea civică.
2. O Românie mai bună este, în primul rând, o Românie mai puternică şi mai eficientă, care poate să le ofere cetăţenilor săi libertatea, siguranţa, dezvoltarea durabilă şi prosperitatea.
3. O Românie mai bună este o Românie deschisă către lume, o Românie care poate contribui la răspândirea drepturilor omului, a democraţiei, la instaurarea şi consolidarea păcii. Este o Românie care poate avea instrumente mai puternice pentru a duce o politică externă de securitate şi de protecţie a mediului în beneficiul naţiunii sale dar şi al omenirii ca întreg.
4. O Românie mai bună este, de asemenea, o Românie mai apropiată de cetăţeni şi mai sensibilă la preocupările lor, ferm înrădăcinată în principiul subsidiarităţii şi gata să întărească participarea democratică. Aceasta presupune existenţa unor partide politice puternice, capabile să acţioneze constructiv atât în parlament cât şi în sfera publică emergentă şi să acopere distanţa dintre cetăţeni, guvernele naţionale, pe de o parte, şi instituţiile Uniunii Europene de cealaltă parte.
5. PNC doreşte să devină un partid puternic pe scena politică care să permită societăţii civile să răspundă noilor provocări dramatice şi oportunităţilor din acest secol.