1. Cine suntem?

Partidul Naţional Civic (PNC) s-a înfiinţat din necesitatea ca voinţa societăţii civile să poată fi exercitată în viaţa politică pentru modernizarea şi prosperitatea României.

PNC este un partid de centru-dreapta, deschis tuturor cetăţenilor români care împărtăşesc valorile şi principiile creştin-democraţiei.

PNC urmăreşte realizarea numai de obiective politice pentru creerea unei societăţi moderne în România, bazată pe economia socială de piaţă şi pe principiile responsabilităţii, subsidiarităţii, solidarităţii şi justiţiei sociale.

PNC promovează valorile, tradiţiile şi interesele naţionale şi ale cetăţenilor, pluralismul politic, consolidarea sistemului democratic constituţional, întărirea securităţii naţionale şi a cetăţenilor, separarea puterilor în stat, independenţa justiţiei, respectarea legii, competiţia în societate, apărarea libertăţii, demnităţii şi drepturilor omului şi ale familiei, protecţia, garantarea, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, schimbul de valori economice.

Pentru realizarea obiectivelor sale, PNC este organizat şi funcţionează aplicând următoarele principii ale managementului calităţii totale:

1. România şi cetăţenii au prioritate absolută;
2. interesele României şi satisfacerea cetăţenilor sunt mai importante decât orice obiectiv;
3. interesele României şi satisfacerea cetăţenilor sunt realizate prin procese continui;
4. strategia pe termen lung este preferabilă orientării pe termen scurt;
5. implicarea întregului partid şi a societăţii civile este esenţială;
6. munca în echipă şi cooperarea sunt esenţiale;
7. activităţile partidului şi îndeplinirea obiectivelor sale, sunt evaluate de entităţi competente, independente, integre şi imparţiale constituite de societatea civilă;
8. rezultatele acestei evaluări vor sta la baza programelor şi măsurilor viitoare de îmbunătăţire a activităţilor şi obiectivelor partidului.

Conform programului său politic şi a intereselor societăţii civile, PNC îşi propune, următoarele obiective politice prioritare:

1. modernizarea şi prosperitatea României ca un stat de drept, pentru ca fiecare cetăţean să se bucure de libertate şi de bunăstare;
2. respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale a României, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale;
3. respectarea angajamentelor asumate ca ţară membră UE şi NATO;
4. participarea activă şi consolidarea statutului de membru al României în Uniunea Europeană, în condiţiile promovării intereselor ţării şi cetăţenilor ei şi de întărire a măsurilor de păstrare şi promovare a istoriei, limbii, culturii, artelor, religiei şi tradiţiilor româneşti pentru afirmarea identităţii naţionale;
5. consolidarea şi dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA;
6. reîntregirea neamului românesc prin unirea cu Republica Moldova conform cu principiile fundamentale ale democraţiei;
7. garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
8. promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat şi pluralismul politic;
9. promovarea şi asigurarea independenţei justiţiei şi introducerea curţii cu juraţi;
10. aplicarea legii şi a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic şi al asigurării coeziunii economice şi sociale;
11. asigurarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii depline a presei prin eliminarea oricărui control din partea autorităţilor publice şi a reprezentanţilor acestora;
12. asigurarea egalităţii în faţa legii a tuturor cetăţenilor, consolidarea democraţiei şi încurajarea participării cetăţenilor la viaţa publică şi la întărirea controlului public asupra statului;
13. încurajarea dezbaterii şi a schimbului de idei, atât în interiorul, cât şi în exteriorul partidului;
14. garantarea, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, restrângerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietăţii publice;
15. stimularea liberei iniţiative şi promovarea unui mediu de afaceri concurenţial şi competitiv şi eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulaţie a capitalurilor, a serviciilor, a produselor şi a persoanelor;
16. reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie şi pe respectarea principiului subsidiarităţii;
17. reducerea birocraţiei, a legislaţiei şi a fiscalităţii;
18. apărarea şi întărirea autonomiei locale prin promovarea şi asigurarea principiilor democraţiei şi ale descentralizării puterii;
19. asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la educaţie, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a cercetării, educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică;
20. combaterea tuturor formelor de discriminare, precum cea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, sex, convingeri sau apartenenţă la o categorie defavorizată;
21. combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului;
22. susţinerea şi educarea tinerei generaţii în spiritual democraţiei, al moralei creştin-democrate, al valorilor europene şi naţionale;
23. susţinerea relevanţei şi utilităţii sociale precum şi a principiilor dezvoltării durabile în fundamentarea tuturor deciziilor de dezvoltare economico-socială a ţării;
24. eradicarea şomajului prin crearea de locuri de muncă pentru întreaga populaţie activă a ţării;
25. asigurarea securităţii cetăţenilor împotriva actelor antisociale sau violenţei;
26. interzicerea comercializării alimentelor conţinând substanţe toxice gen E-uri, pesticide, erbicide etc sau patologice ori produse din culturi modificate genetic sau din animale crescute pe bază de stimulatori de sinteză;
27. asigurarea unei asistenţe sanitare preventive eficiente şi dezvoltarea unui sistem modern de investigare şi tratare pentru toţi cetăţenii, în mod gratuit;
28. asigurarea gratuită a hranei şi medicamentelor pentru cetăţenii ce au un nivel de trai sub limita sărăciei;
29. asigurarea unei locuinţe sociale pentru cei care nu pot să şi-o asigure;
30. protecţia mediului ambiant.

• Omul se află în centrul convingerilor noastre. Noi, fiinţele umane, avem o demnitate naturală inerentă, care ne face unici. Recunoaştem că tradiţiile greacă, romană, iudaică şi creştină, precum şi Iluminismul, sunt rădăcinile civilizaţiei noastre. Acest lucru este valabil atât pentru aceia dintre noi care cred în Dumnezeu ca sursă a adevarului, justiţiei, binelui şi frumuseţii, cât şi pentru cei care nu împărtăşesc această credinţă, dar respectă aceleaşi valori universale cărora le atribuie alte surse.
• Libertatea, un drept uman fundamental, poate exista numai atunci când este însoţită de responsabilitatea personală.
• Bărbaţii şi femeile au drepturi egale. Aceasta trebuie să se reflecte în toate politicile.
• Toţi oamenii trebuie să se bucure de oportunităţi egale şi de aceea trebuie să asigurăm implementarea efectivă de măsuri corespunzătoare pentru persoane cu dizabilităţi.
• Acţiunea noastră se bazează pe principiul justiţiei şi îşi propune să urmărească binele comun. încercăm în permanenţă să eliminăm cauzele inegalităţilor şi sărăciei.
• Acest lucru este posibil numai într-o societate caracterizată de coeziune socială şi solidaritate, care include respectul pentru tradiţie şi instituţiile în care oamenii muncesc împreună.
• Solidaritatea este o responsabilitate comună: cei puternici trebuie sa îi ajute pe cei slabi, care la rândul lor trebuie ei înşişi să faca un efort pentru a-şi îmbunătăţi situaţia.
• Avem o obligaţie în faţa generaţiilor viitoare şi prin urmare, trebuie să asigurăm finanţe publice solide şi să păstrăm un mediu înconjurător sănătos.
• Deciziile politice trebuie luate cât mai aproape posibil de cetăţeni; autorităţile politice nu ar trebui să facă ceea ce oamenii pot ei înşişi să realizeze, în mod individual, în propriile familii sau în organizaţiile civice: în acest sens, subsidiaritatea este o valoare centrală pentru PNC.
• Singurul sistem politic în care aceste valori pot prospera este democraţia pluralistă, în care cetăţenii acceptă responsabilitatea. Cel mai bun concept economic pentru a le proteja este economia de piaţă socială şi ecologică, în care competitivitatea şi libertatea antreprenorială sunt echilibrate de justiţia socială şi de protecţia mediului. Cel mai potrivit cadru în acest sens, este o Românie modernă, prosperă şi puternică, care oferă cele mai bune răspunsuri provocărilor din prezent.

• Ieşită din comunism, după o perioadă de tranziţie plină de contradicţii, convulsii, pierderi şi sacrificii pe toate planurile, deşi s-a integrat în structurile euro-atlantice NATO şi UE, societatea românească nu şi-a regăsit calea spre normalitate şi progres fiind confruntată de o gravă criză politică şi morală de încredere a societăţii civile în partidele politice şi în instituţiile statului afectate grav de corupţie, incompetenţă, abuzuri, sfidarea legilor, lipsă de autoritate şi lipsă de viziune şi strategie în conducere şi administraţie. Aceste aspecte grave din societate au generat pierderi umane, materiale şi financiare imense care s-au reflectat în suferinţă, sărăcie, mizerie, şomaj, insecuritate sanitară şi alimentară, crime, prostituţie, droguri, lipsa unei perspective de integrare în societate, nemulţumire şi revolte ale cetăţenilor.
• În plus, aceaste grave deficienţe ale instituţiilor statului au adus România la statutul de colonie din care se exportă masiv materii prime şi se importă produse finite, au favorizat falimentarea multor unităţi economice rentabile ale statului, au pierdut o flotă maritimă întreagă, au închis spitale vitale pentru populaţie, au favorizat ca evaziunea fiscală să aibă cote alarmante, au favorizat menţinerea unei infrastructuri insuficiente şi deteriorate pentru transporturi în condiţiile unui trafic mult crescut, au făcut ca rata şomajului să fie îngrijorătoare, au determinat migrarea masivă a aproape un sfert din populaţia ţării în care se regăsesc cei mai buni specialişti şi meseriaşi.
• Se constată în mod evident existenţa unui grav decalaj între valorile europene în raport cu ansamblul instituţiilor formale ale societăţii. Instabilitatea legislativă, redundanţa şi incoerenta legilor au creat şi crează în continuare insecuritate juridică, diluarea valorii legii şi, pe cale de consecinţă, scăderea respectului faţă de lege, neîncrederea investitorilor străini.
• Astăzi, Europa se confruntă cu cea mai mare provocare din ultima jumătate de secol. Criza financiară şi economică a crescut dramatic şomajul şi inegalităţile la nivel de oportunităţi şi venituri. Milioane de oameni sunt privaţi de perspective de viitor. Cauza fundamentală a crizei este existenţa unor dezechilibre economice majore în zona euro şi la nivelul economiei mondiale. Aceasta a fost înrăutăţită de datoriile publice şi private excesive din multe state membre, de supraconsum şi de speculaţiile lipsite de etică în domeniul finanţelor şi cel imobiliar, precum şi lipsa de inovare şi de competitivitate.
• Există un pericol ca populismul şi radicalismul politic să se răspândească. Acestea sunt o ameninţare pentru democraţia din România şi pentru Uniunea Europeană.
• Un nou val de globalizare a crescut dependenţa dintre state şi actorii economici mai mult decât oricând; în acelaşi timp, România riscă să îşi piardă ritmul de creştere economică.
• Rata şomajului juvenil a atins un nivel alarmant, subminând speranţele unei reveniri economice, afectând suportul tinerilor pentru România şi contribuind la instabilitatea politică.
• Schimbările climatice la nivel mondial s-au intensificat şi deficitul de resurse este în creştere.
• Viaţa noastră personală, precum şi societatea în care trăim, sunt supuse unor schimbări permanente ca urmare a dezvoltării rapide a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
• Îmbătrânirea societăţii creşte presiunea asupra sistemelor noastre de asigurare socială.
• Incluziunea grupurilor marginalizate şi integrarea imigranţilor rămâne o provocare importantă.
• Pretutindeni în lume, noi mişcări pentru democraţie şi societatea civilă au nevoie de sprijinul nostru printr-o politică coerentă şi lucidă.
• România are o răspundere deosebită pentru Republica Moldova şi minorităţile româneşti din alte state.

Această realitate dramatică a creat un orizont imens de aşteptări din partea cetăţenilor, care nu mai poate fi ignorat.

La toate aceste provocari trebuie să găsim răspunsuri convingătoare şi în care oamenii să poată avea încredere. Vom răspunde provocărilor cu noi energii, încrezători în valorile noastre fundamentale şi în capacitatea noastră de a rezolva în mod corespunzător problemele esenţiale ale României.

De aceea, PNC propune cetăţenilor schimbarea radicală a acestei situaţii printr-un proces deschis de dezbatere şi consultare publică, care să clarifice temeiul instituţional al drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor, al principiilor de organizare ale statului şi al relaţiei contractuale dintre cetăţeni şi stat.

• Dorim o Românie reformată fundamental în anii care urmează. împreună cu societatea civilă PNC va putea exercita mai multă putere în acest sens.
• În viitoarele alegeri, cetăţenii trebuie să fie capabili să faca alegeri clare şi cuprinzătoare cu privire la activitatea şi politicile partidelor.
• Cheia pentru viitorul României este echilibrul între disciplina bugetară şi promovarea creşterii durabile, concomitent cu protejarea României sociale, iar trecerea la moneda euro este una din expresiile cele mai profunde ale procesului de integrare europeană.
• Aceasta înseamnă modernizarea economiei şi reducerea birocraţiei, precum şi întărirea guvernanţei fiscale şi economice la nivelul naţional. înseamnă, de asemenea, muncă mai multă şi pe o perioadă mai lungă de timp. Toţi trebuie să dezvoltăm căi mai inteligente de economisire, dar şi de consum. în România, solidaritatea se traduce cel mai bine în practică prin implementarea coeziunii teritoriale, economice şi sociale.
• Respectul pentru muncă este centrul politicilor noastre. Trebuie să fructificăm toate oportunităţile pentru a spori gradul de ocupare, în special pentru generaţia tânără.
• Trebuie să participăm la definitivarea Pieţei Unice a Uniunii Europene. Eliminarea ultimelor obstacole pentru o circulaţie a persoanelor, bunurilor şi capitalului cu adevărat liberă va fi indispensabilă dacă vrem să revenim la o creştere durabilă şi la crearea de locuri de muncă. Ne vom strădui în continuare pentru schimburi comerciale mai libere şi mai corecte la nivel internaţional.
• Trebuie să promovăm familia într-un mod care să ne reflecte valorile fundamentale, să le ofere părinţilor posibilitatea de a îmbina munca cu viaţa de familie şi să încurajeze solidaritatea între generaţii.
• Sănătatea şi bunăstarea sunt esenţiale pentru fericirea noastră, la fel ca oportunităţile în cadrul societăţii. Aceasta nu depinde numai de bunurile materiale şi trebuie, prin urmare, să rămână esenţa politicilor noastre.
• Trebuie să ne îmbunătăţim constant sistemele educaţionale, concentrându-ne în acelaşi timp asupra cunoştinţelor şi asupra abilităţilor şi trebuie să promovăm într-un mod mai eficient cercetarea şi inovarea. Mobilitatea, limbile străine şi creativitatea vor trebui încurajate în lumea profesională, precum şi în sistemul de învăţământ, mai mult decât până acum.
• Reafirmăm drepturile minorităţilor tradiţionale în cadrul societăţii şi protejam tradiţiile şi patrimoniul cultural naţional.
• Politica de imigraţie şi azil trebuie întărită în continuare, pentru a găsi echilibrul între identificarea talentelor de care avem nevoie, ajutorarea victimelor persecuţiilor politice şi combaterea criminalităţii şi fanatismului.
• Trebuie să întărim România pentru cetăţeni, asigurându-ne că aceştia se pot bucura de drepturile lor la libertate, securitate şi justiţie. Asta înseamnă că trebuie să reiterăm libera circulaţie a persoanelor, să protejăm securitatea acestora, să întărim controalele la graniţele externe, bazându-ne pe solidaritatea dintre state, să combatem eficient infracţiunile, corupţia şi imigraţia neregulamentară şi să întărim cooperarea dintre poliţie şi autorităţile judiciare.
• Vrem să contribuim la integrarea cu succes a imigranţilor, ceea ce presupune nu doar acordarea de drepturi, ci şi asumarea de obligaţii din partea acestora. Imigranţii trebuie să respecte valorile noastre fundamentale, drepturile omului şi statul de drept.
• Vrem reîntregirea neamului românesc prin unirea cu Republica Moldova conform cu principiile fundamentale ale democraţiei.
• Politica României de Vecinătate, ca mijloc cheie pentru a construi relaţii apropiate cu vecinii, bazată pe valori comune, trebuie întărită. Aceasta trebuie să conducă la crearea unui cerc de prieteni ai României şi prieteni între ei, protejând astfel securitatea şi prosperitatea.
• Trebuie să combatem eficient schimbările climatice şi să întărim biodiversitatea. Aceasta înseamnă nu numai a avea în vedere în permanenţă încheierea de acorduri internaţionale constrângătoare din punct de vedere juridic, ci şi crearea de stimulente pentru a creşte eficienţa energetică şi utilizarea energiilor regenerabile prin comercializarea certificatelor de emisii de carbon, precum şi, în general, asigurarea unui consum mai durabil. înseamnă de asemenea, că România va trebui să îşi adapteze constant modul de viaţă şi de utilizare a resurselor în vederea unei dezvoltări ecologice, inteligente.
• România are nevoie de o politică energetică care să asigure securitate energetică, să sporească eficienţa şi care să fie sustenabilă dar şi accesibilă pentru consumatori.
• Avem nevoie de un parteneriat transatlantic solid cu SUA, bazat pe împărtăşirea unor valori comune.
• Avem nevoie de o politică modernă în ceea ce priveşte internetul, care să imprime echilibrul corect între libertatea de expresie şi libertatea de creaţie pe de o parte şi protecţia datelor personale şi drepturile autorilor şi ale consumatorilor pe de altă parte. Piaţa unică digitală are potenţialul de a crea noi locuri de muncă şi de a face economiile mai competitive şi mai dinamice.
• Partidele politice sunt indispensabile pentru viitorul democraţiei noastre. Vrem partide mai apropiate de cetăţeni şi mai europene. Indispensabile pentru viitorul democraţiei noastre, partidele vor trebuie să dezvolte şi să îmbunătăţească modalităţi care să permită participarea membrilor şi a alegătorilor la procesul de luare a deciziilor.

Viitorul României este în responsabilitatea noastră şi ne angajăm ca prin politicile corespunzătoare să realizăm un viitor prosper, de succes şi sigur pentru cetăţenii români.

PNC, ca partid al expresiei voinţei societăţii civile de modernizare şi prosperitate a României, va răspunde realităţilor grave din societate prin schimbări profunde şi consistente prezentate mai jos:

5.1 Ieşirea din criza morală

Pornind de la definiţia moralei ca fiind ansamblul convingerilor, atitudinilor, deprinderilor reflectate şi fixate în principii, norme, reguli, determinate istoric şi social, care reglementează comportarea şi raporturile indivizilor între ei, precum şi dintre aceştia şi colectivitate şi a căror respectare se întemeiază pe conştiinţă şi pe opinia publică, PNC consideră că redresarea României nu poate fi realizată decât începând cu ieşirea din criza morală profundă în care se află societatea prin aplicarea eficientă şi cu rigurozitate a principiilor creştin-democraţiei (libertatea, responsabilitatea, egalitatea, dreptatea, solidaritatea, subsidiaritatea, securitatea socială, dezvoltarea durabilă):

• Principiul Libertăţii prin care se asigură dezvoltarea liberă într-un cadru institutional, a individului de a decide şi acţiona raţional şi responsabil în cunoştinţă de cauză între bine şi rău folosindu-şi capacităţile, abilităţile, talentele, aptitudinile, dar fără a limita libertatea celorlalţi.
• Principiul Responsabilităţii prin care cetăţenii au obligaţia să răspundă individual pentru acţiunile întreprinse.
• Principiul Egalităţii prin care se asigură cetăţenilor egalitate politică, egalitate în drepturi, egalitate în faţa legii, egalitate în justiţie;
• Principiul Dreptăţii prin care fiecărui cetăţean i se dă ceea ce i se cuvine şi i se respecte drepturile. Valorile libertăţii individuale şi egalităţii reprezintă fundamentul dreptăţii.
• Principiul Solidarităţii prin care fiecare cetăţean are datoria de a fi solidar cu ceilalţi cetăţeni, de a contribui la servirea interesului public pentru asigurarea prosperităţii întregii societăţi. La rândul lor, instituţiile publice au datoria de a proteja pe cei neajutoraţi: copiii, tinerii lipsiţi de mijloace elementare pentru a se educa şi afirma social, bătrânii, persoane cu dizabilităţi, şomerii, familiile sărace, etc;
• Principiul Subsidiarităţii prin care problemele apărute la un moment dat în societate, sunt soluţionate la cel mai apropiat nivel decizional al acestora. Nivelele superioare ale societăţii, trebuie să intervină doar cînd problemele nu sunt rezolvate;
• Principiul Securităţii Sociale prin care instituţiile publice au obligaţia să asigure protecţie socială în cazul când cetăţeanul nu poate să şi-o asigure singur.
• Principiul Dezvoltării Durabile prin care instituţiile publice au obligaţia să protejeze intereselele generaţiilor viitoare.

1. Desfăşurarea procesului comunismului prin care să se demaşte toate atrocităţile acestui regim şi să fie judecaţi toţi cei vinovaţi de instaurarea şi susţinerea lui până în 1989, de la activul de partid comunist, până la Securitate, torţionari şi colaboratori;
2. Înstaurarea urgentă a dreptăţii pentru cei care au suferit din cauza acetui regim;
3. Elucidarea evenimentelor din Decembrie 1989 si din 13-14 iunie 1990 şi condamnarea celor vinovaţi de pierderea atâtor vieţi şi pagube materiale;
4. Revizuirea urgentă a Constituţiei, conform aşteptărilor societăţii civile;
5. Scoaterea din viaţa publică şi din instituţiile de forţă a tuturor celor care au constituit nomenclatura de partid şi de stat ai regimului comunist, lucrătorii din Securitatea ai acestui regim şi colaboratorii acesteia;
6. Asigurarea funcţionării statului de drept şi susţinerea independenţei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei;
7. Îmbunătăţirea legislaţiei privind consolidarea competenţei şi integrităţii în instituţiile publice prin actualizarea sistemului de competenţe, integritate şi imunităţi, aplicarea strictă a legislaţiei privind competenţele, incompatibilităţile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislaţiei anticorupţie şi a codurilor de integritate;
8. Parlamentul României va avea două Camere, cea a Senatului cu 100 de locuri şi cea a Deputaţilor cu 200 de locuri;
9. Instaurarea sistemului juridic bazat pe curtea de juraţi prin care societate civilă să poată decide actul de justiţie aşa cum era în perioada interbelică;
10. Aplicarea în activitatea politica internă a partidului a principiilor sistemului de management al calităţii privind:
    1. structura organizatorică;
    2. procedurile de desfăşurare a activităţilor;
    3. evaluarea satisfacerii cetăţenilor;
    4. evaluarea şi îmbunătăţirea organizării şi funcţionării partidului;
11. Schimbările politice se vor limita la nivel de parlament, guvern până la nivel de secretari de stat şi prefecţi, consilii judeţene, consilii locale şi primari;
12. Aprobarea listelor de candidaţi ai partidului pentru alegerile locale şi parlamentare, precum şi la preşidenţie, de către societatea civilă de la nivelele respective, reprezentată de comisii de evaluare formate din 7 membrii independenţi, competenţi, integri şi imparţiali, ce să reprezinte principalele componente ale societăţii: economie, educaţie, sănătate, siguranţă, cultură, tineret şi religie. Candidaţii pot fi membrii de partid sau reprezentanţi ai societăţii civile care întrunesc criterii de competenţă şi integritate stabilite de partid şi de societatea civilă precum şi/sau în conformitate cu legislaţia în vigoare;
13. Aprobarea programelor electorale şi de guvernare de către societatea civilă, reprezentată de comisii de evaluare, similare alin.12;
14. Candidaţii vor încheia contracte ferme de mandat cu partidul şi societatea civilă prin care se angajează ca, în cazul alegerii lor, să susţină programele electorale şi de guvernare pentru care au fost aleşi de electorat, iar în cazul nerespectării clauzelor contractuale să fie schimbaţi cu următorii candidaţi de pe listă;
15. Evaluarea anuală de către societatea civilă, reprezentată de comisii de evaluare similare alin.12, a activităţii aleşilor locali şi parlamentari ai partidului, precum şi a preşedintelui ţării şi a îndeplinirii obiectivelor programelor asumate menţionate în contractele de mandat de la alin. 14, pe baza criteriilor menţionate la alin.12 şi în cazul unor calificative necorespunzătoare, aceştia să fie demişi;
16. Rezultatele acestor evaluări vor sta la baza programelor şi măsurilor viitoare de schimbare sau promovare a membrilor de partid şi de îmbunătăţire a activităţilor şi obiectivelor partidului la toate nivelele;
17. Comisiile parlamentare vor fi formate numai din specialişti din domeniile respective, desemnaţi prin concurs din rândul parlamentarilor, organizat conform criteriilor de competenţă şi integritate stabilite de partid, de societatea civilă şi/sau în conformitate cu legislaţia în vigoare. Comisiile de evaluare a candidaţilor vor fi formate din 7 membrii independenţi, competenţi, integri şi imparţiali desemnaţi de societatea civilă.
18. Posturile de conducere şi execuţie din toate instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale ale statului (din guvern incluzând premierul şi miniştrii, din administraţia şi poliţia locală şi centrală, din DNA şi ANI, din justiţie, din celelalte unităţi ale statului, inclusiv din TVR) vor fi ocupate numai prin concurs de specialişti din domeniile respective, organizat conform criteriilor de competenţă şi integritate stabilite de partid, de societatea civilă şi/sau în conformitate cu legislaţia în vigoare. Comisiile de evaluare a candidaţilor pentru posturile de conducere vor fi formate din 7 membrii independenţi, competenţi, integri şi imparţiali desemnaţi de societatea civilă. Comisiile de evaluare a candidaţilor pentru posturile de execuţie vor fi formate din 7 membrii independenţi, competenţi, integri şi imparţiali dintre care 3 să fie din conducerea instituţiei publice şi 4 din societatea civilă;
19. Evaluarea şi promovarea personalului de instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale ale statului se va face prin examinarea acestuia de către comisii de evaluare similare celor de la alin.18 după criteriile menţionate la acelaşi aliniat şi în cazul unor calificative necorespunzătoare acesta să fie demis;
20. Contractele publice vor fi dezbătute de societatea civilă, nu vor mai fi secretizate şi vor fi publicate în mass-media;
21. Aprobarea câştigătorilor licitaţiilor publice se va face de către societatea civilă, reprezentată de comisii de evaluare formate din 7 membrii independenţi, competenţi, integri şi imparţiali, din domeniu;
22. Salariile conducătorilor de societaţi de stat vor fi publice, vor fi funcţie de performante şi nu vor depăşi salariul primului ministru;
23. Contractele de achiziţii de produse, servicii şi alte activităţi de către instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale ale statului se vor încheia numai cu agenţi economici ai statului şi numai în cazul când aceştia nu există se vor putea încheia cu agenţi economici privaţi;
24. Eliminarea firmelor căpuşe care falimentează agenţii economici ai statului prin creerea legăturilor comerciale directe între aceşti agenţi şi utilizatorii finali şi practicarea preţurilor de pe piaţa;
25. Desecretizarea şi anularea privatizarilor frauduloase si raspunderea penala pentru nerespectarea legislaţiei şi clauzelor contractuale a celor vinovaţi;
26. Anularea privatizărilor în situaţia în care beneficiarii nu şi-au respectat angajamentele contractuale cu statul şi recuperarea prejudiciilor;
27. Eliminarea imunităţii parlamentare pentru orice activitate desfăşurată de parlamentari;
28. Interzicerea aleşilor locali şi parlamentari, schimbarea partidelor pe timpul mandatelor;
29. Imputarea reprezentanţilor statului, daunele produse ca urmare a unor decizii politice, legislative sau administrative eronate ale acestora;
30. Intărirea structurilor DNA şi ANI;
31. Deblocarea dosarelor stopate de interese politice şi judecarea lor în regim de urgenţă
32. Confiscarea averilor obţinute illicit;
33. Restituirea urgentă a bunurilor confiscate de regimul comunist numai proprietarilor sau mostenitorilor acestora;
34. Introducerea votului electronic pe bază de card de alegător;
35. Alegerea primarilor să fie făcută în 2 tururi de scrutin;
36. Aplicării strictă a legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
37. Reducerea drastică a periodei de analiză şi de dare a sentinţelor judecătoreşti prin informatizarea eficientă a acestei activităţi;
38. Inăsprirea pedepselor pentru cei din structurile instituţiilor statului pentru corupţie, abuzuri, prejudicii materiale sau financiare, etc;
39. Inăsprirea pedepselor pentru cei ce comit crime, violuri, tâlhării, jafuri, furturi, înşelăciuni, comercializarea de droguri etc;
40. Creşterea autorităţii statului prin acţiuni în forţă împotriva celor ce produc acte antisociale;
41. Cresterea potenţialului de apărare pentru a face faţă angajamentelor României în cadrul NATO şi provocărilor externe acestei aliante;
42. Studiul de către elevi după manuale unice aprobate de institutiile stiinţifice fundamentale ale României, inclusiv Academia, a istoriei, a culturii şi a literaturii naţionale cu scoaterea în evidenţă a valorilor, adevărurilor şi a tradiţiilor româneşti;
43. Educarea civică a tinerei generaţii în şcoală în spiritul principiilor creştin-democraţiei;
44. Protejarea cetăţenilor de influienţa nefastă a moralei îndoielnice promovate de mass-media;
45. Protejarea cetăţenilor de consumul de droguri, băuturi alcolice, tutun şi alte substanţe ce dau dependenţă ducănd la degradare morală.

5.2 Relansarea economiei

Deşi statisticile arată că în prezent există o creştere economică pozitivă în România, aceasta este una haotică, fără nici o corelare între diversele ramuri economice şi cu mult sub potenţialul României, fiind insuficientă pentru recuperarea decalajului imens dintre România şi ţările occidentale şi ridicarea semnificativă a nivelului de trai.

Se impun deci măsuri radicale de relansare a economiei la scară mult mai mare prin care statul, după ce va face o analiză a acesteia, aplicând principiul subsidiarităţii, să se implice în dezvoltarea acelor sectoare în care firava economie capitalistă din România (apărută pe ruinele unei economii centralizate excesiv, necompetitivă şi ineficientă creeată de regimul communist), nu a fost capabilă să le dezvolte, favorizând exportul masiv de materii prime şi importul la aceeaşi scară de produse finite.

PNC consideră că în acest sens trebuie luate următoarele măsuri principale:

1. Creerea unui cadru legislative mai atractiv, stabil, predictibil, transparent pentru atragerea capitalurilor şi investiţiilor străine, stimularea liberei iniţiative şi promovarea unui mediu de afaceri concurenţial şi competitive, eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulaţie a capitalurilor, a serviciilor, a produselor şi a persoanelor şi reducerea birocraţiei, a legislaţiei şi a fiscalităţii în domeniul economic;
2. Absorbţia integrală a fondurilor structurale în sectoare a căror dezvoltare generează rezultate cu eficienţă maximă pentru societate;
3. În sectoarele unde au fost probleme cu absorbţia fondurilor structural de către sectorul privat, absorbţia se va realiza prin societăţi ale statului;
4. Restabilirea şi dezvoltarea în regim de urgenţă a sistemului de irigaţii prin investiţii guvernamentale şi fonduri structurale;
5. Creerea unui sistem al statului de achiziţionare a produselor agricole şi zootehnice de la agenţii economici privaţi şi de la ţărani ce să alimenteze industria prelucrătoare;
6. Domeniile statului vor fi trecute urgent în administraţia unor societăţi de stat, care le vor exploata în acelaşi regim ca domeniile coroanei în beneficiul national, promovându-se pe scară largă agricultura şi zootehnia BIO, ceea ce va creşte valoarea producţiei de câteva ori şi va atrage un număr mare de angajaţi;
7. Reducerea exportului de materii prime agricole şi zootehnice prin creerea urgentă a unei industrii prelucrătoare complementară celei existente, care să preia aceste materii şi să le transforme în produse finite competitive, ce să fie destinate pieţii interne şi externe;
8. Sistarea totală a exportului de materie primă lemnoasă, fiind permis exportul numai a produselor finite ale industriei de prelucrare a lemnului;
9. Valorificarea pe plan intern a resurselor naturale ale României;
10. Obligarea băncior să practice aceleaşi dobânzi la credit ca şi în ţările occidentale ale UE. Cele care nu se vor conforma vor fi închise;
11. Obligarea băncior să finanţeze investiţii pe baza planului de afacere şi documentaţiei de proiectare după procedurile din ţările occidentale ale UE. Cele care nu se vor conforma, vor fi închise;
12. Obligarea urgentă a BNR să investească jumătate din rezervele sale valutare printr-o bancă de stat în proiecte strategice de maximă rentabilitate precum construcţia de autostrăzi, irigaţii, industrie alimentară, sănătate, învăţământ, turism derulate prin regii sau societati ale statului sau private.
13. Mărirea numărului de locuri la facultăţile ce pregătesc specialişti IT conform cererii pieţii şi învăţarea copiilor să utilizeze tehnica IT începând din clasa întâi;
14. Creşterea substanţială a ritmului de construcţie al autostrăzilor utilizând fonduri structurale;
15. Creşterea substanţială a volumului lucrărilor de dezvoltare şi îmbunătăţire a infrastructurii rutiere utilizând fonduri structurale;
16. Analiza şi decăpuşarea societăţilor de stat în vederea îmbunătăţirii activităţii lor, iar cele care nu pot fi rentabilizate, vor fi închise şi forţa de muncă va fi orientată către sectoare nou create;
17. Construcţia urgentă de către autorităţile locale de blocuri sociale de locuinţe cu schelet metalic, mult mai rapid de ridicat, mai ieftine şi mai sigure;
18. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice, a inovării şi antreprenoriatului, valorificarea talentului şi expertizei românilor din ţară şi diaspora pentru competitivitate economică şi bunăstarea cetăţenilor;
19. Informatizarea integrală serviciilor publice.

5.3 Reforma fiscală

Actualul sistem fiscal din România este supercomplicat, birocrat şi greoi, supraimpozitează păturile defavorizate ale societăţii şi munca şi este prea relaxant pentru marile averi şi marii agenţi economici, chiar şi prin introducerea noului cod fiscal.

Este necesară o reformare a acestui sistem, care să corecteze urgent deficienţele de mai sus

în acest sens, PNC consideră că trebuie luate următoarele măsuri principale:

1. Trecerea la EURO în următorii 3 ani;
2. Impozitarea cu 1% a averilor;
3. Impozitarea cu 80% a profitului societăţlor care au concesionat resursele României;
4. Creşterea la 20% a impozitului pe profit;
5. Eliminarea impozitării dividentelor;
6. Impozitarea forfetară acolo unde este foarte dificil de ţinut evidenţa financiar-contabilă.
7. Impozitarea salariilor va fi cu 50% mai redusă;
8. Reducerea cheltuielilor prezidenţiale cu 50%;
9. Reducerea cheltuielilor parlamentare cu 50%;
10. Reducerea cheltuielilor administrative la 50% prin utilizarea pe scară largă a tehnicii de calcul şi reducerea personalului din acest sector;
11. Creşterea bugetului MAN la 3% din PIB;
12. Creşterea bugetului MAI la 2% din PIB;
13. Creşterea bugetului sănătăţii la 7% din PIB;
14. Creşterea bugetului educaţiei la 7% din PIB.

5.4 Reforma socială

Societatea românească se confruntă cu grave probleme sociale cum sunt sărăcia, mizeria, şomajul, insecuritatea sanitară şi alimentară, crime, prostituţia, droguri, lipsa unei perspective de integrare în societate a multor tineri, nemulţumiri şi revolte ale cetăţenilor.

Este necesară o reformare socială, care să rezolve urgent problemele de mai sus

Ca urmare, PNC consideră că trebuie luate următoarele măsuri principale:

1. Reducerea TVA la zero pentru alimente, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, transport de pasageri, ziare, imbracaminte de copii;
2. Eradicarea şomajului prin creerea de locuri de muncă pentru întreaga populaţie activă a ţării;
3. Asigurarea unor venituri decente tuturor cetăţenilor aliniate valoric la media europeană;
4. Recalcularea pensiilor speciale funcţie de contribuţia la fondul de pensii;
5. Asigurarea securităţii cetăţenilor împotriva actelor antisociale sau violenţei;
6. Asigurarea unei alimentaţii sănătoase cetăţenilor prin interzicerea comercializării alimentelor conţinând substanţe toxice gen E-uri, pesticide, erbicide etc sau patologice ori produse din culturi modificate genetic sau din animale crescute pe bază de stimulatori de sinteză;
7. Asigurarea unui mediu ambiant curat pentru cetaţeni;
8. Asigurarea unei asistenţe sanitare preventive eficiente şi dezvoltarea unui sistem modern de investigare şi tratare pentru toţi cetăţenii, în mod gratui ;
9. Creşterea siguranţei în şcoli, a managementului şi capacităţii de intervenţie a ISU, SAR şi SMURD, protejarea cetăţenilor împotriva actelor de infracţionalitate cibernetică, protecţia infrastructurii critice;
10. Asigurarea gratuită a hranei, tratamentului şi medicamentelor pentru cetăţenii ce au un nivel de trai sub limita sărăciei;
11. Asigurarea unei locuinţe sociale pentru cei care nu pot să şi-o asigure;
12. Atragerea şi implicarea mult mai profundă a bisericii în viaţa socială.